×
Meniu

Ce reprezintă vaccinul AstraZeneca

Vaccinul AstraZeneca (Vaxzevria) este produs de Compania britanicosuedeză AstraZeneca și Universitatea Oxford. Vaccinul  este utilizat în peste 100 de țări, inclusiv Uniunea Europeană și Marea Britanie, fiind aprobat spre utilizarea de urgență de către Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Europeană a Medicamentului și Agenția de Reglementare a Produselor Medicale din Marea Britanie.

Studiul de fază 3 din SUA a vaccinului AstraZeneca  a atins obiectivul principal de eficacitate în prevenirea COVID-19 –  82% împotriva infectării simptomatice cu COVID-19 și o eficacitate de 100% împotriva formelor severe de COVID-19, spitalizare și deces. Vaccinul a demonstrat o eficacitate similară pentru toate grupurile de vârstă, iar la participanții cu vârsta de peste 65 de ani, vaccinul a înregistrat o eficacitate de 85%. În cadrul acestui studiu au fost administrate 2 doze de vaccin, la un interval de 4 săptămâni. Studiile anterioare au arătat că un interval de administrare prelungit, de până la 12 săptămâni, demonstrează o eficacitate mai ridicată, acest lucru fiind susținut și de datele de imunogenitate.

Până în prezent, în Republica Moldova,  au fost administrate 109.899 doze de vaccin AstraZeneca și au fost înregistrate 1078 reacții adverse ușoare. În același timp, nu au fost înregistrate cazuri de evenimente trombotice. Intervalul de administrare a vaccinului AstraZeneca în Republica Moldova este de 8 săptămâni, în baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a Comitetului Național de Experți în Imunizare.

Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Europeană a Medicamentului au evaluat datele disponibile și au determinat că, beneficiile vaccinării, în special potențialul enorm de a preveni infectarea și de a reduce decesele provocate de COVID-19, depășesc riscul posibil, dar foarte mic de apariție a unor evenimente adverse severe post-vaccinare.

Frecvența evenimentelor tromboembolice severe și trombocitopeniei asociate este una extrem de redusă, fiind înregistrate mai puțin de 1 caz per un milion de persoane vaccinate. Pentru comparație, 1 din 5 pacienți spitalizați cu COVID-19 dezvoltă tromboze.

Ca și în cazul tuturor vaccinurilor, se recomandă o monitorizare atentă a evenimentelor adverse post-imunizare. Persoanele vaccinate trebuie să fie informare de a solicita  imediat ajutor  medical, dacă dezvoltă după vaccinare, astfel de simptome: dificultăți respiratorii, dureri toracice, umflarea picioarelor, dureri abdominale persistente. Adițional, toți cei cu simptome neurologice, inclusiv dureri severe sau persistente de cap și vedere încețoșată după vaccinare sau cei cu hemoragii subcutanate, dincolo de locul administrării vaccinului, la câteva zile după imunizare.

-Este vaccinul AstraZeneca (Vaxzevria) sigur și eficient pentru utilizare în rândul persoanelor de 65 de ani și mai mult?

În cadrul studiului clinic, la etapa III de testare a vaccinului Vaxzevria[1], produs de AstraZeneca, realizat în SUA, s-a demonstrat profilul sigur și eficient al acestuia. Vaccinul a fost bine tolerat, iar Comisia independentă de monitorizare a datelor privind siguranța (DSMB) nu a identificat nicio îngrijorare privind siguranța vaccinului. Cu asistența unui neurolog independent, DSMB a realizat o revizuire specifică a evenimentelor trombotice, cât și a celor de tromboză a sinusului venos cerebral (CVST). DSMB nu a constatat vreun oarecare risc sporit de tromboză sau evenimente caracterizate de tromboză, în rândul celor 21.583 de participanți cărora li s-a administrat cel puțin o doză de vaccin.

Grupul Experților de Consiliere Strategică în domeniul Imunizării (SAGE) și Grupul de consiliere al OMS, recomandă vaccinul AstraZeneca pentru toți adulții cu vârsta mai mare de 18 ani, inclusiv pentru persoanele de 65 de ani și peste. Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), de asemenea, nu a stabilit vreo limită maximă de vârstă pentru imunizare.

Mai mult ca atât, datele privind utilizarea vaccinului la o scară mai largă, prezentate după administrarea Vaxzevria în Marea Britanie, indică o eficacitate înaltă a vaccinului pentru prevenirea cazurilor moderate și severe de îmbolnăvire, indiferent de vârstă, similară ca și în cazul vaccinului Pfizer-BioNTech. Spre exemplu, datele din Scoția[2] relevă o eficacitate de 94% (95% IÎ 73-99) în prevenirea spitalizărilor (cu rate similare, când datele sunt restricționate doar la populația de 80 ani și peste (81%; 95% IÎ 65-90, la 28-34 zile după vaccinare).

Datele generale din Marea Britanie[3] indică o eficacitate de 80,4% (95% IÎ: 36,4-94,5) a vaccinului AstraZeneca, pentru vârsta mediană a celor vaccinați de 88 ani, pe când eficacitatea vaccinului Pfizer a fost de 71.4% (95% IÎ: 46,5-90,6), pentru vârsta mediană de 87 ani.

-Este oare sigur vaccinul Vaxzevria elaborat de Oxford-AstraZeneca?

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat acordarea condiționată a autorizației de introducere pe piață a vaccinului Oxford-AstraZeneca pentru prevenirea îmbolnăvirii cu COVID-19 în rândul tuturor persoanelor de peste 18 ani. OMS, de asemenea, a inclus vaccinul Oxford-AstraZeneca în lista de utilizare de urgență.

În ultima perioadă, au fost raportate cazuri rare de tromboză severă și trombocitopenie, unele prezentându-se ca tromboză a venei mezenterice sau venei cerebrale/sinusului venos cerebral, în rândul persoanelor cărora li s-a administrat recent vaccinul împotriva COVID-19 Oxford-AstraZeneca, survenite mai cu seamă în decurs de 14 zile după ziua imunizării.

După revizuirea datelor a 25 de milioane de persoane vaccinate, EMA a concluzionat că vaccinul nu este asociat cu o creștere a riscului general de cheaguri de sânge (evenimente tromboembolice) în rândul persoanelor cărora li s-a administrat vaccinul. Totuși, Vaxzevria posibil ar putea fi asociat cu cazurile foarte rare de evenimente embolice și trombotice specifice, inclusiv coagularea intravasculară diseminată și tromboza sinusului venos cerebral, în combinație cu nivelurile reduse de trombocite (trombocitopenie) și sângerările conexe.

EMA consideră că raportul beneficiu-risc al vaccinului rămâne a fi unul pozitiv și vaccinarea trebuie să continue în modul planificat[4].

Personalul medical trebuie să abordeze cu atenție semnele și simptomele tromboemboliei și trombocitopeniei.

-De ce unele țări nu au reluat vaccinarea cu Astra Zeneca (Vaxzevria), în pofida recomandărilor OMS, EMA și a altor autorități de reglementare de a continua utilizarea vaccinului, elaborate în urma investigațiilor potențialelor efecte secundare?

Suspendarea temporară sau restricționarea administrării vaccinului Oxford-AstraZeneca (Vaxzevria) pentru anumite grupuri de vârstă s-a bazat mai cu seamă pe unele rapoarte izolate. Tipul de tromboză suspectat poate surveni și în mod firesc, în absența vaccinării. În același timp, poate surveni și în asociere cu îmbolnăvirea cu COVID-19. EMA a corelat această reacție adversă rară cu vaccinul și investigațiile continuă. Totuși, EMA subliniază că raportul beneficiu-risc al vaccinului rămâne a fi unul incontestabil și vaccinarea trebuie să continue după cum a fost planificată.

Conform statisticii, unul din cinci pacienți spitalizați cu COVID-19 dezvoltă tromboză. Pe de altă parte, rezultatele studiului realizat recent în SUA, în cadrul etapei III de testare a vaccinului AstraZeneca – Vaxzevria1 confirmă un nivel de 76% (IÎ: 68% la 82%) de eficacitate a vaccinului în prevenirea cazurilor simptomatice de COVID-19 și un nivel de eficacitate de 100% a vaccinului în prevenirea formelor severe sau critice de îmbolnăvire și spitalizare.

Majoritatea țărilor au reluat vaccinarea și continuă să utilizeze vaccinul Oxford-AstraZeneca. Unele țări au restricționat utilizarea acestuia pentru anumite grupuri specifice de vârstă sau au decis că au nevoie de mai mult timp pentru a continua cercetările. Aceste țări, de asemenea, ar putea avea acces și la alte vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a continua procesul de vaccinare.

-Persoanele care au suferit de tromboză venoasă cerebrală după vaccinare cu AstraZeneca (Vaxzevria) au avut careva factori de risc sau afecțiuni preexistente?

Până la acest moment nu au fost depistate careva afecțiuni preexistente în rândul persoanelor care au suferit tromboză venoasă cerebrală după vaccinarea cu AstraZeneca și nici careva afecțiuni preexistente care să servească drept contraindicație sau să implice precauții speciale pentru vaccinarea cu AstraZeneca. Problemele rare de cheaguri de sânge, precum tromboza venoasă cerebrală sunt mai mult întâlnite în rândul femeilor însărcinate sau a celor postpartum. Alți factori de risc pentru astfel de evenimente includ inițierea recentă a administrării de contraceptive orale, septicemia, cancerul și afecțiuni preexistente, care sporesc tendința de a forma cheaguri, cum ar fi tulburarea Factorul V Leiden sau Lupus. Totuși, niciuna din aceste afecțiuni nu servește drept contraindicație pentru vaccinarea împotriva COVID-19.

-Ce trebuie să cunoască persoanele despre semnele timpurii ale potențialelor evenimente de formare a cheagurilor de sânge, drept urmare a imunizării?

Începând cu martie 2021, au fost administrate peste 20 de milioane de doze de AstraZeneca în Europa și peste 27 milioane de doze de Covishield (vaccinul AstraZeneca licențiat de Serum Institute din India) în India. În cazuri foarte rare au fost raportate cheaguri de sânge în decurs de 14 zile de la administrarea vaccinului. Nu este cert faptul că acestea au fost cauzate de vaccinare. Totuși, există anumite simptome specifice care trebuie luate în considerare, dacă acestea survin după vaccinare: dificultăți respiratorii, dureri toracice, umflarea picioarelor, dureri abdominale persistente. Adițional, toți cei cu simptome neurologice, inclusiv dureri severe sau persistente de cap și vedere încețoșată după vaccinare, sau cei cu hemoragii subcutanate dincolo de locul administrării vaccinului la câteva zile după imunizare, trebuie să se adreseze urgent pentru a primi asistență medicală.

-Sunt careva boli hematologice cronice ce ar putea servi drept contraindicație pentru vaccinarea împotriva COVID-19?

La moment, nu sunt careva restricții privind utilizarea vaccinului în rândul pacienților cu factor de risc pentru tromboze. În cazuri foarte rare (mai puțin de un caz la un milion de persoane vaccinate până la ora actuală) s-au raportat tromboze severe asociate cu trombocitopenie, uneori cu sângerări și coagulare intravasculară diseminată, inclusiv și câteva cazuri de tromboză a sinusului venos cerebral.

Majoritatea au survenit în decurs de 14 zile după vaccinare. Ținând cont de agregarea raportării unor astfel de cazuri, caracterul foarte rar al unei astfel de patologii și prezența unei relații plauzibile cu vaccinarea în timp, EMA a stabilit că aceste cazuri rare pot fi o posibilă reacție adversă la vaccin și trebuie să fie obiectul unei atenții speciale din partea medicilor. Cauza de bază și mecanismele unor astfel de evenimente încă urmează a fi stabilite. Totuși, se cunoaște că însăși îmbolnăvirea cu COVID-19 este asociată cu o creștere a evenimentelor trombotice și că astfel de evenimente au fost documentate în rândul pacienților cu forme asimptomatice de COVID-19[5],[6],[7]. De asemenea, stări similare ar putea fi induse de un răspuns imun la trombocite în cazul trombocitopeniei induse de heparină, rezultând în agregarea de trombocite, tromboze și reducerea nivelului de trombocite. Astfel, din nou, chiar dacă aceste fenomene trombotice în asociere cu trombocitopenia ar fi de o natură imună, la acest moment nu sunt indicate restricții în utilizarea vaccinului în rândul pacienților cu factori de risc pentru tromboză.

Indiferent de vaccinul administrat, o persoană vaccinată trebuie să continue tratamentul obișnuit pe care îl primește (inclusiv orice tratament antitrombotic). Administrarea de antitrombotice drept măsură de prevenire, ca parte din vaccinarea anti-COVID-19, nu se consideră a fi o măsură corespunzătoare.

-Ce au în vedere OMS și EMA când se referă la faptul că beneficiile depășesc riscurile vaccinării?

OMS și EMA au evaluat datele disponibile și au determinat că, beneficiile vaccinării, în special potențialul enorm de a preveni infectarea și de a reduce decesele provocate de COVID-19, depășesc riscul posibil, dar foarte mic de apariție a unor evenimente adverse severe post-vaccinare.

În special, în cazul evenimentelor tromboembolice severe și trombocitopeniei asociate, indiferent de existența sau lipsa legăturii cauzale cu vaccinarea, frecvența înregistrată a acestora este de mai puțin de 1 caz per milion de persoane vaccinate până la moment.

-În trecut, persoana a avut cheaguri de sânge sau în familie a avut rude cu tromboze. În acest caz, ar trebui să se vaccineze împotriva COVID-19?

Chiar dacă recent persoanei i s-a depistat un cheag de sânge și aceasta  primește preparate pentru fluidificarea sângelui sau dacă în anamneza familiei există cazuri de tromboze, aceste lucruri nu reprezintă o contraindicație pentru administrarea oricărui vaccin împotriva COVID-19, inclusiv  AstraZeneca. De asemenea, nu este recomandată administrarea preparatelor anticoagulante sau antiplachetare până la și după vaccinare, dacă acestea nu au fost prescrise anterior de medic. Indiferent de vaccinul primit, persoana vaccinată trebuie să continue tratamentul obișnuit pe care îl administrează (inclusiv orice tratament antitrombotic).

Orice persoană care primește vaccinul, trebuie să cunoască simptomele sau semnele care reprezintă un motiv de îngrijorare și solicitare a asistenței medicale urgente: dificultăți respiratorii, dureri toracice, umflarea picioarelor, dureri abdominale persistente. Adițional, toți cei cu simptome neurologice, inclusiv dureri severe sau persistente de cap și vedere încețoșată după vaccinare sau cei cu hemoragii subcutanate dincolo de locul administrării vaccinului la câteva zile după imunizare, trebuie să se adreseze urgent pentru a primi asistență medicală.

-Persoana utilizează o metodă contraceptivă hormonală (contraceptive orale, implant subcutanat, plasturi pentru piele sau inel vaginal). În acest caz, persoana ar trebui să stopeze utilizarea lor înainte sau după administrarea vaccinului AstraZeneca?

Deși  contraceptivele hormonale implică un risc asociat de evenimente trombotice, nu se recomandă stoparea utilizării acestora la nicio etapă a procesului de vaccinare anti-COVID-19 cu oricare din vaccinurile disponibile la moment.

-Persoanei i-a fost administrat vaccinul AstraZeneca și are dureri de cap. În acest caz, ar trebui să consulte urgent medicul?

Durerea de cap este unul din cele mai frecvente simptome ce poate surveni drept urmare a administrării oricărui vaccin, nu doar a vaccinurilor împotriva COVID-19. Oboseala, mialgia și frisoanele, de asemenea, sunt frecvente. În general, aceste simptome se reduc sau dispar în primele 24-48 de ore după vaccinare, cu sau fără administrarea tratamentelor specifice, astfel încât, nu este necesară consultarea imediată a medicului.

Dacă durerea de cap este intensă și persistă mai mult de  3 zile și sporește odată cu mișcarea sau atunci când persoana stă culcată și nu se reduce cu ajutorul analgezicelor obișnuite, sau dacă este însoțită de leziuni vasculare pe piele (petechiae, hematom) – acest fapt reprezintă un motiv pentru a apela urgent la asistență medicală.

-Vaccinul AstraZeneca (Vaxzevria) poate fi administrat și femeilor însărcinate?

La moment, nu există date suficiente referitor la vaccinarea femeilor însărcinate. Femeile însărcinate trebuie să fie vaccinate doar dacă beneficiul vaccinării depășește potențialele riscuri ale vaccinului. Înainte de administrarea vaccinului anti-COVID-19, femeile însărcinate trebuie să consulte medicul lor. Aceeași regulă se aplică și pentru vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca, cât și pentru alte vaccinuri împotriva COVID-19. De asemenea, nu se indică realizarea testului de sarcină înainte de vaccinare. În cazul în care persoana s-a vaccinat fiind însărcinată, dar nu cunoștea despre acest lucru, nu se indică întreruperea sarcinii.

-Dacă vaccinarea cu AstraZeneca (Vaxzevria) ar reprezenta un potențial risc de dezvoltare a evenimentelor trombotice rare, nu este mai rațional de a aștepta până când nu va fi disponibil un alt vaccin împotriva COVID-19 ?

Este mai sigur și mai rațional ca orice persoană eligibilă să se vaccineze fără întârziere cu orice vaccin care este pus la dispoziție de către autoritățile naționale de sănătate, pentru a obține o protecție împotriva COVID-19, cât de curând posibil.

Înainte de autorizarea unui vaccin pentru a fi utilizat în țară, autoritatea națională de reglementare evaluează cu atenție calitatea, eficacitatea și siguranța acestuia. Vaccinul AstraZeneca a fost revizuit și autorizat de OMS, Agenția Europeană a Medicamentului, Agenția de Reglementare a Produselor Medicale din Marea Britanie și alte autorități naționale de sănătate din peste 100 de țări din întreaga lume. OMS și EMA au revizuit recent datele disponibile privind siguranța vaccinului, în urma administrării a 20 milioane doze de vaccin în Europa și a concluzionat din nou că, beneficiile vaccinului depășesc orice risc potențial de reacții adverse. Vaccinul oferă un nivel înalt de protecție împotriva formelor grave de COVID-19.

La moment, vaccinurile împotriva COVID-19 sunt unul dintre cele mai solicitate produse la nivel global, iar companiile producătoare fortifică capacitățile de producere, pentru a face față cererii în creștere. Producerea vaccinurilor este un proces complex, care necesită timp și capacități suplimentare. În majoritatea țărilor din lume, din cauza disponibilității reduse de vaccinuri, nu este posibilă alegerea tipului de vaccin împotriva COVID-19 de către populație.

 –De ce este nevoie de rapel pentru unele vaccinuri împotrivaCOVID-19?

În funcție  de tipul vaccinului, sunt nevoie de două doze, pentru a asigura protecție maximă. Extra-protecția oferită de cea de-a doua doză este foarte importantă pentru a genera o memorie imună puternică, pentru a spori volumul de anticorpi, dar și intensitatea și capacitatea sa de neutralizare. A doua doză nu doar va reduce din riscul ca persoana vaccinată să facă o formă severă de boală, dar va extinde protecția pentru o perioadă mai lungă.

-Ce se întâmplă dacă a doua doză de AstraZeneca nu este disponibilă din cauza suspendării programului sau a aprovizionării insuficiente cu vaccin?

Specialiștii recomandă ca toate persoanele vaccinate să primească două doze de vaccin. Dacă administrarea celei de-a doua doze este întârziată din varii motive după 12 săptămâni, aceasta trebuie să fie realizată la prima oportunitate posibilă. Încă nu există date privind interschimbabilitatea diferitor vaccinuri anti-COVID-19 – studiile în acest domeniu sunt în derulare la moment.  Astfel, trebuie să fie depuse toate eforturile posibile pentru a finaliza procesul de vaccinare cu același vaccin. Recomandările pot fi actualizate odată ce vor fi disponibile informații noi privind interschimbabilitatea vaccinurilor împotriva COVID-19.

-Ce este trombocitopenia imună protrombotică indusă de vaccin (VIPIT)?

Marea Britanie, Uniunea Europeană și țările scandinave au raportat cazuri rare de tromboză a venei sinusului cerebral (CSVT) și trombocitopenie, în rândul pacienților cărora li s-a administrat vaccinul AstraZeneca în ultimele 4-20 de zile[8]. Astfel de cazuri sunt rare și survin în intervalul de la 1 per 125,000, până la 1 per 1 milion de persoane[9],[10]. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate în rândul femeilor cu vârsta sub 55 ani, ținând cont și de faptul că, aceste țări au utilizat majoritatea dozelor inițiale de vaccin AstraZeneca anume în acest grup de vârstă și astfel, acesta ar putea fi supra-reprezentat9.

Specialiștii Institutului Paul Ehrlich au anunțat că persoanele afectate din Germania au înregistrat anticorpi care au indus o activare masivă a trombocitelor, ceea ce a dus la reducerea numărului de trombocite și tromboză10. Acest fenomen imită trombocitopenia indusă de heparină (HIT), dar nu are nevoie de heparină drept declanșator al acestui proces patologic. Totuși, deoarece VIPIT este o afecțiune imuno-mediată, riscul de a dezvolta VIPIT, cu o mare probabilitate, nu va spori în cazul persoanelor cu trombofilie și a  celor cu anamneză de tromboze în familie sau a celor cu tromboză arterială sau venoasă în anamneza personală. Astfel, nu sunt careva contraindicații noi pentru administrarea vaccinului AstraZeneca.

În cazul suspectării de VIPIT, tratamentul recomandat ar putea fi similar celui pentru HIT – administrarea intravenoasă a gamaglobulinei și anticoagulanților derivați non-heparină

[1] Clinicaltrials.gov. A Phase III Randomized, Double-blind, Placebo-controlled Multicenter Study in Adults to Determine the Safety, Efficacy, and Immunogenicity of AZD1222, a Non-replicating ChAdOx1 Vector Vaccine, for the Prevention of COVID-19. [Online] Available at: https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04516746?term=NCT04516746&draw=2&rank=1. Last accessed: March 2021.

[2] Vasileiou E, Simpson CR, Robertson C, Shi T, Kerr S, et al. Effectiveness of First Dose of COVID-19 Vaccines Against Hospital Admissions in Scotland: National Prospective Cohort Study of 5.4 Million People. Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=3789264

[3] Hyams C, Marlow R, Maseko Z, King J, Ward L, Fox K, et al. Assessing the Effectiveness of BNT162b2 and ChAdOx1nCoV-19 COVID-19 Vaccination in Prevention of Hospitalisations in Elderly and Frail Adults: A Single Centre Test Negative Case-Control Study. Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=3796835 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3796835

[4] https://www.ema.europa.eu/en/news/covid-19-vaccine-astrazeneca-benefits-still-outweigh-risks-despite-possible-link-rare-blood-clots

[5] Malas MB, Naazie IN, Elsayed N, Mathlouthi A, Marmor R, Clary B. Thromboembolism risk of COVID-19 is high and associated with a higher risk of mortality: A systematic review and meta-analysis. EClinicalMedicine. 2020;29:100639. https://doi.org/10.1016/j.eclinm.2020.100639

[6] Mondal, S., Quintili, A.L., Karamchandani, K. et al. Thromboembolic disease in COVID-19 patients: A brief narrative review. j intensive care 8, 70 (2020). https://doi.org/10.1186/s40560-020-00483-y

[7] Merrill JT, Erkan D, Winakur J, James JA. Emerging evidence of a COVID-19 thrombotic syndrome has treatment implications. Nat Rev Rheumatol2020;16:581-9. doi:10.1038/s41584-020-0474-5. https://www.nature.com/articles/s41584-020-0474-5

[8] Pai M, Grill A, Ivers N, et al. Vaccine induced prothrombotic immune thrombocytopenia VIPIT following AstraZeneca COVID-19 vaccination. Science Briefs of the Ontario COVID-19 Science Advisory Table. 2021;1(17). https://doi.org/10.47326/ocsat.2021.02.17.1.0

[9]PINHO AC. COVID-19 Vaccine AstraZeneca: benefits still outweigh the risks despite possible link to rare blood clots with low platelets. European Medicines Agency. Published March 18, 2021. Accessed March 31, 2021. https://www.ema.europa.eu/en/news/covid-19-vaccine-astrazeneca-benefits-still-outweigh-risks-despite-possible-link-rare-blood-clots

[10] Updated GTH statement on vaccination with the AstraZeneca COVID-19 vaccine, as of March 22, 2021. Published March 18, 2021. Accessed March 31, 2021. https://gth-online.org/wp-content/uploads/2021/03/GTH_Stellungnahme_AstraZeneca_3_24_2021.pdf